Allianz Global Wealth Report, editia a IV-a: activele financiare globale brute ale gospodariilor private au crescut cu 8,1% in anul 2012

Allianz a lansat cea de-a patra ediţie a publicaţiei anuale ”Global Wealth Report”, care pune sub lupă situaţia activelor şi a datoriilor gospodăriilor private din peste 50 de ţări. Conform concluziilor raportului, activele financiare globale brute ale gospodăriilor private au crescut cu 8,1% în anul 2012. Este cea mai accentuată creştere din ultimii 6 ani şi este cu mult peste media multi-anuală (2001-2012) de 4,6% anual, după ajustarea pentru efectele ratelor de schimb valutar. Unul dintre factorii determinanţi ai creşterii din anul trecut este reprezentat de evoluţa pozitivă a pieţelor bursiere: plasamentele în valori mobiliare au crescut cu 10,4%. Aceasta a dus valoarea totală a activelor financiare globale la un nivel record de 111 trilioane de euro.

În acelaşi timp, creşterea datoriilor a rămas la un nivel redus, de 2,9%, şi în anul 2012, pentru cel de-al patrulea an de la colapsul Lehman. Rata datoriilor globale (datorii exprimate ca procent din PIB) a scăzut cu încă un punct procentual, până la 65,9%, cumparativ cu 71,6% în anul 2009. Aceasta înseamnă că activele financiare nete globale (active financiare brute minus datorii) au înregistrat o creştere de două cifre (+10,4%). Toate regiunile au beneficiat de pe urma acestei creşteri puternice. Europa de Est a înregistrat o creştere de 8,5%, uşor sub media globală. În orice caz, analizând anii de criză începând cu anul 2007, performanţa Europei de Est apare într-o lumină mult mai bună: în vreme ce regiunile bogate din America şi din Europa au reuşit să depăşească uşor nivelul de criză abia anul trecut, nivelul avuţiei din Europa Estică la finalul anului 2012 era deja cu peste 40% peste nivelul de vârf din 2007.

"Per total, persoanele din Europa de Est care economisesc au trecut destul de bine prin criza fi-nanciară, până acum”, explică Michael Heise, economistul şef al Grupului Allianz. "Este un lucru remarcabil. În ciuda legăturilor economice puternice cu zona euro lovită de criză, Europa de Est are un potenţial de creştere superior. Ar fi prematur să abandonăm povestea menţinerii acestei regiuni într-o cursă de diminuare a decalajelor.”

O analiză pe termen lung confirmă faptul că Europa de Est este regiunea cu cea mai rapidă creştere din lume. Din anul 2000, activele financiare brute ale Europei de Est au crescut în medie cu 14,7% anual, cu toate că procesul de acumulare a activelor a intrat într-o treaptă înferioară de viteză în multe dintre ţări, începând cu finalul anului 2007.  Alte regiuni în dezvoltare, aşa cum este cazul Asiei (exclusiv Japonia) (+13,7%) sau America Latină (+13,2%) au rămas uşor în urmă. În orice caz, situate la un nivel de 4.480 euro la finalul anului 2012, activele financiare medii brute per capita, se situează încă la un nivel mai scăzut în Europa de Est comparativ cu alte zone în dezvoltare. Totodată, cifra medie nu evidenţiază faptul că, inclusiv în interiorul regiunii, diferenţa de avuţie este încă uriaşă. Pe de-o parte, există încă ţări relativ sărace, precum Kazahstan sau Ucraina, unde activele financiare brute per capita sunt în medie încă sub nivelul de 2.000 de euro. Pe de altă parte, sunt ţări precum Republica Cehă şi Slovenia, al căror nivel al avuţiei se apropie mai mult de cel al Europei de Vest.

Dar, per total, în ciuda performanţei remarcabile din ultimii ani, procesul de recuperare mai are un drum lung de parcurs. În plus, mai există o problemă: în ultimii ani, creşterea datoriilor personale a fost chiar mai rapidă decât dinamica activelor brute. În ultimii 12 ani, nivelul datoriilor gospodăriilor din Europa de Est a crescut cu o medie de 25,4% pe an. În ciuda încetinirii vizibilă începând cu anul 2007, nu există vreo altă regiune care măcar să se apro-pie de această dinamică a datoriilor.

Nu trebuie, prin urmare, să ne mire faptul că rata de creştere a activelor financiare nete a fost trasă în jos: cu o creştere medie de ”numai” 11,0%, Europa de Est a crescut mai încet faţă de America Latină (+11,6%) şi Asia (excl. Japonia) (+14,0%) în această privinţă. "Cu toate că datoriile personale rămân la un nivel săzut în majoritatea acestor ţări, tendinţa datoriilor trebuie ţinută sub observaţie. Aceste ţări nu ar trebui să facă aceleaşi greşeli pe care le-au făcut Vest-Europenii sau Americanii: creşterea alimentată de datorii nu este niciodată sustenabilă”, afirmă Heise.
Evoluţia activelor în România a fost firavă anul trecut, cu o creştere a activelor financiare brute de numai 0,5%.

În vreme ce datoriile private practic au stagnat (+0,2% în anul 2012), activele financiare nete au crescut cu 0,6%, lăsând încă România la coada clasamentului ce surprinde dinamica regiunii: doar Slovenia şi Turcia au înregistrat performanţe la fel de slabe anul trecut. O analiză pe termen mai lung arată modul în care criza financiară a afectat avuţia gospodăriilor din România: deşi creşterea medie pe termen lung a activelor financiare nete (între 2001 şi 2012) este una dintre cele mai rapide din regiune (+18,2% p.a.), evoluţia de după anul 2007 este sumbră. Scăderile abrupte din anii 2008 şi 2009 nu au fost încă re-cuperate decât în mică parte. În consecinţă, România consemnează la nivelul anului 2012 active financiare nete cu  aproape 28% sub vârful înregistrat în anul 2007, înaintea crizei. Singura ţară din regiune care a înregistrat un declin mai accentuat este Slovenia, însă vorbim despre un alt ordin de marime al acestui indicator. Într-un top global, România a rămas pe locul 42 într-un clasament ce analizează 52 de ţări, cu active financiare medii nete per capita de 2.330 euro la finalul anului 2012 (vezi tabel). Din anul 2000, România a urcat trei locuri în clasamentul mondial. Pe primul loc în acest clasament se mention, de ani buni, Elveţia, urmată la o diferenţă substantial de SUA si Japonia.

La fel ca în anii anteriori, "Allianz Global Wealth Report" împarte deţinătorii de active în trei clase globale din perspectiva avuţiei. “Clasa de mijloc” globală îi include pe cei ce deţin active nete cu o valoare cuprinsă între 4.900 euro şi 29.200 euro. Clasa celor cu un nivel scăzut al avuţiei îi include pe deţinătorii de active a căror valoare netă se situează sub pragul de 4.900 de euro, în timp ce termenul de ”clasa bogată” îi include pe cei cu active financiare nete de peste 29.200 euro. În vreme ce în economiile avansate şi stabile criza a dus la extinderea clasei reprezentată de gospodării cu un nivel scăzut al avuţiei, evoluţia din ţările mai sărace a fost încurajatoare: aici principala tendinţă a fost de creştere a numărului membrilor clasei de mijloc.


Numai anul trecut, această “clasă de mijloc” a crescut cu aproape 140 mi-lioane de persoane, China contribuind semnificativ la susţinerea acestei tendinţe. Concret, în ţările incluse în analiza pentru anul 2012, numărul de persoane ce formează clasa de mijloc din perspectiva activelor nete deţinute a ajuns la un total de aproximativ 860 de milioane. Dar nu doar anul trecut creşterea clasei de mijloc globale a fost una semnificativă. În ultimii 12 ani, pieţele în dezvoltare în special au făcut progrese incredibile: de la începutul mileniului, procentul celor care se încadrează în clasa de mijloc globală s-a dublat în Estul Europei şi în America Latină şi a crescut de aproape 10 ori în Asia (excl. Japonia). Aceasta înseamnă că faţa clasei de mijloc s-a schimbat semnificativ: în anul 2000, aproape 60% dintre membrii săi proveneau din America de Nord, sau din Vestul Europei. Astăzi, fiecare al doilea membru al său este din Asia - o tendinţă care va continua, conform estimărilor. Cota deţinută de America de Nord şi de Vestul Europei a scăzut sub pragul de 30%.