Europenii spera intr-un sfarsit al crizei - studiu GfK Climatul de consum Europa, T4 2013

Europa iese din recesiune. Asteptările consumatorilor privind starea economiei si veniturile au crescut în aproape toate tările, ambele fiind mai ridicate la sfârsitul lui 2013 decât în anul precedent. Dorinta de cumpărare continuă să înregistreze fluctuatii considerabile, însă prezintă si ea o tendintă usor ascendentă. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa, efectuat în 14 tări europene, pentru al patrulea trimestru al lui 2013.

Comisia Europeană (CE) este optimistă în ceea ce priveste viitorul. si în acest an se anticipează o crestere solidă pentru Europa. Cu toate că CE preconizează o crestere zero pentru 2013 în ansamblu, pentru anul în curs este prevăzută o crestere de 1,4 procente, aceasta urmând chiar să ajungă la 1,9 procente în 2015. Există însă, în continuare, diferente majore între diferitele state membre ale UE. tările baltice, respectiv Estonia, Letonia si Lituania, anticipează rate de crestere cuprinse între 3 procente si 4 procente. Expertii din Bruxelles preconizează că anul acesta performantele economice ale tărilor UE aflate în centrul crizei, cum ar fi Grecia, Italia, Portugalia si Spania, vor înregistra doar usoare îmbunătătiri. Ciprul si Slovenia vor trebui chiar să astepte încă un an pentru ca economiile lor să înregistreze din nou rate de crestere.

Desi consolidarea bugetelor si reformele structurale au pus bazele redresării, rata somajului nu va scădea imediat. Este adevărat că valoarea productiei si a comenzilor preluate a crescut pentru a patra oară consecutiv în octombrie, însă rata de redresare continuă să fie foarte lentă. Ratele slabe de crestere a productiei si comenzilor preluate sunt prea mici pentru a determina societătile comerciale să angajeze personal suplimentar. CE nu anticipează o scădere accentuată a somajului nici în Europa, si nici în zona euro. Rata somajului în cele 18 tări din zona euro va continua probabil să rămână la fel de ridicată în 2014 ca si în anul anterior, situându-se la 12,2 procente. CE anticipează o usoară scădere, respectiv 11,8 procente, pentru 2015.

Această tendintă pozitivă în Europa a fost reflectată în mod clar în progresul diferitilor indicatori de-a lungul ultimului an. În decembrie 2012, valoarea medie pentru indicatorul asteptărilor privind starea economiei se situa la -42 puncte, urcând la -31,9 puncte în martie 2013, si respectiv la -29 puncte în iunie. În septembrie 2013, indicatorul înregistra o ameliorare de 35 puncte, ajungând la +6 puncte si revenind pentru prima dată la o valoare pozitivă. În decembrie 2013, indicatorul urcase la +14 puncte.

Asteptările privind veniturile au înregistrat o tendintă pozitivă similară. Valoarea medie pentru decembrie 2012 era de -51 puncte. În martie si iunie 2013, valoarea se ridicase la -42,6 puncte, si respectiv -40 puncte. Acest indicator a înregistrat de asemenea o crestere considerabilă, de 23 puncte, în septembrie 2013, când valoarea medie se situa la -17 puncte. În decembrie 2013, valoarea crescuse din nou usor, ajungând la -12 puncte.

Evolutia dorintei de cumpărare nu a fost la fel de semnificativă, însă, pe de altă parte, nici valorile medii ale acesteia nu au fost la fel de scăzute. La nivel de Europa, indicatorul se situa la -33 puncte în decembrie 2012, respectiv la -28,3 puncte în martie 2013. În iunie indicatorul se schimbase prea putin (-28 puncte), însă, în trimestrul trei, acesta înregistra o îmbunătătire notabilă, de 14 puncte, ajungând la -14 puncte. Indicatorul se îmbunătătise si mai mult în decembrie, înregistrând la finele anului o valoare de -10 puncte.

Economia este din nou în crestere în România. Cu toate că în 2012 PIB a crescut cu numai 0,7 fată de anul precedent, cresterea a fost de 1,8 procente în prima jumătate a lui 2013, fiind si mai ridicată în al treilea trimestru, respectiv de 4,1 procente. Pentru 2013 în ansamblu, se preconizează o crestere de peste două procente, tendinta fiind ascendentă. FMI anticipează, pentru anii care urmează, o crestere cuprinsă între 2,5 procente (2015) si 3,5 procente (2018). Această evolutie pozitivă este atribuibilă în primul rând cererii ridicate pentru produse românesti pe piata externă. În perioada ianuarie - septembrie 2013, exporturile au crescut cu aproape 9 procente comparativ cu aceeasi perioadă a anului precedent. Industria auto în special este căutată în afara granitelor României. Situată la 0,3 procente, cresterea înregistrată în consumul privat a fost slabă comparativ cu anul precedent. Însă, în previziunea sa de toamnă privind anul în curs si anul care urmează, CE anticipează o redresare semnificativă atât în ceea ce priveste consumul privat, cât si cheltuielile guvernamentale.

Dacă sfârsitul anului a venit cu semne bune pentru majoritatea tărilor europene, România cunoaste un usor regres fată de trimestrul al treilea din 2013, de la -12, la -14 puncte. Economia italiană nu se poate deocamdată redresa prin propriile ei forte. Aceasta ar trebui stimulată de urgentă de o cerere externă mai mare, care să ducă la o crestere a exporturilor. Însă, potrivit guvernului italian, euro puternic împiedică obtinerea de rezultate mai bune la export. Un curs euro mai mic ar avantaja societătile comerciale exportatoare la capitolul vânzări internationale, deoarece acestea ar putea să îsi vândă produsele mai ieftin, fără ca acest lucru să le afecteze profiturile. Primul ministru, Enrico Letta, a cerut UE să ia măsuri pentru a rezolva problema cursului euro ridicat. În mod evident, consumatorii împărtăsesc această opinie sau cel putin nu se asteaptă ca economia să îsi revină. Indicatorul asteptărilor privind starea economiei se situează în prezent la -38,4 puncte.

Spania începe să vadă o rază de sperantă. După doi ani de recesiune, economia a înregistrat, pentru prima dată, o crestere marginală în trimestrele trei si patru. Expertii preconizează o crestere de circa 0,5 procente pentru anul în curs, aceasta urmând să ajungă la 1,7 procente în 2015. Băncile s-au stabilizat, iar rata somajul a scăzut, chiar dacă foarte usor, pentru prima dată după câtiva ani. Toate aceste semne pozitive determină consumatorii spanioli să aibă încredere într-o îmbunătătire economică. Indicatorul asteptărilor privind starea economiei se situează în prezent la 7 puncte, încadrându-se deci într-un interval pozitiv, ceea ce indică crestere. Fată de nivelul său cel mai coborât înregistrat în mai anul trecut, indicatorul a înregistrat o crestere rapidă, urcând în total cu 45 de puncte.

Tot mai multe semne arată că, anul acesta, economia se va îmbunătăti din nou în Cehia. Cu toate că 2013 a continuat să fie caracterizat de recesiunea care a durat în total doi ani, consumatorii anticipează în mod clar dezvoltarea economică. Previziunile care arătau că economia se va îmbunătăti din nou anul acesta, si va înregistra o crestere robustă, au fost în mod evident credibile. Indicatorul asteptărilor privind starea economiei se situează în prezent la 8,6 puncte. Valoarea a crescut rapid, cu circa 60 procente, în perioada cuprinsă între ianuarie 2012, când s-a situat la cel mai coborât nivel de la debutul crizei, si noiembrie 2013. În prezent acesta se află la cel mai ridicat nivel din decembrie 2009.

În cazul României nu se poate vorbi despre o revenire, ci mai degrabă de o conservare a asteptărilor privind veniturile – indicatorul a scăzut la -9, de la -8. Economia greacă a continuat să se confrunte cu recesiunea severă la sfârsitul lui 2013, cu toate că declinul performantelor economice a încetinit în mod constant. Anul acesta, pentru prima dată, expertii anticipează o revenire la o crestere economică usor pozitivă. somajul continuă să fie foarte ridicat, depăsind în mod semnificativ 27 procente. Grecii si-au cheltuit treptat economiile si se confruntă cu un viitor incert. Cu toate acestea, a crescut în mod lent, însă constant, speranta într-o mărire a veniturilor pe parcursul următoarelor câteva luni. Acest lucru ar putea avea două explicatii. Prima este că UE

subventionează construirea a patru autostrăzi importante. Acest proiect ar trebui să creeze 6.000 de noi locuri de muncă, si de asemenea să îmbunătătească competitivitatea regiunii în care urmează să fie construite autostrăzile. A doua explicatie este că grecii speră ca sezonul turistic să fie la fel de bun ca si cel de anul trecut, creând locuri de muncă, si în consecintă venituri, cel putin timp de câteva luni. Indicatorul asteptărilor privind veniturile se situează în momentul de fată la -33,1 puncte, cea mai ridicată valoare înregistrată din februarie 2010.

Se pare că, anul acesta, Portugalia nu va necesita pachetul de salvare de la UE. Economia dă semne de iesire din recesiune. Pentru 2014, CE anticipează o crestere de 0,8 procente. În ciuda acestui fapt, este usor de înteles de ce consumatorii sunt extrem de prevăzători atunci când vine vorba de asteptările privind bugetele. Măsurile de austeritate ale guvernului continuă să rămână drastice, iar salariile continuă să scadă. Cu toate acestea, vestile bune îi conving tot mai mult pe consumatorii portughezi că o crestere economică, si ca urmare o crestere a veniturilor, este iminentă. Indicatorul asteptărilor privind veniturile a crescut continuu pe parcursul ultimului an, ajungând la -23 puncte în decembrie, cea mai ridicată valoare înregistrată din septembrie 2010. Această valoare continuă să fie încă foarte coborâtă, si indică în mod clar că, desi nu vor creste în lunile care urmează, veniturile prezintă o tendintă ascendentă.

Economia slovacă speră să beneficieze anul acesta de relatiile strânse cu partenerului său pentru comert exterior, Germania, si ca rezultatul să fie o crestere substantială. Banca Natională a Slovaciei anticipează o crestere de 2,2 procente, în conditiile în care inflatia si, mai presus de toate, preturile, vor rămâne coborâte. În mod surprinzător, preturile la alimente si energie au scăzut la finele lui 2013. Ca urmare, după cresterile salariale iminente, consumatorii vor rămâne cu mai multi bani în buzunar. În plus, guvernul a mărit salariul minim cu €14, acesta ajungând la €352 pe lună. Aceste semne pozitive determină consumatorii să adopte o atitudine mai optimistă în ceea ce priveste viitorul. Indicatorul asteptărilor privind veniturile a crescut si mai mult în al patrulea trimestru al lui 2013, situându-se în prezent la 21,5 puncte. Aceasta este cea mai ridicată valoare înregistrată din aprilie 2010, reprezentând o îmbunătătire de aproximativ 23 puncte fată de cifra de anul trecut.

Potrivit expertilor, în Franta, o schimbare de traseu este posibilă numai dacă guvernul va implementa reforme radicale în politica economică si fiscală. Până în prezent, acesta a încercat numai să acopere găurile din buget prin mărirea impozitelor. Impactul asupra asteptărilor consumatorilor privind veniturile a fost cu sigurantă negativ. Cu toate că indicatorul a urcat cu circa 16 puncte la jumătatea anului, acesta a continuat să se mentină la un nivel foarte coborât, de circa -40 puncte.

Cu toate că economia Olandei iese treptat din recesiune, acest lucru nu are deocamdată niciun efect asupra dorintei de cumpărare. Aceasta se datorează, în parte, faptului că consumatorii se confruntă încă cu reducerile salariale din anul precedent, si cu efectele recesiunii. Ca urmare, acestia nu si-au desfăcut încă băierile pungii. Situatia pe piata muncii rămâne si ea dificilă, rata somajului rămânând în continuare la 6,9 procente. Această evolutie se reflectă si asupra indicatorului dorintei de cumpărare. În prezent el se situează la -20,8 puncte.

În ciuda cresterii continue din ultimii câtiva ani, România rămâne una dintre cele mai sărace natiuni din Europa, cu toate că nivelul începe să crească treptat. Acest lucru reiese, de exemplu, si din datele privind puterea de cumpărare. Potrivit GfK, în 2013, puterea de cumpărare per capita era în medie de €3.491. Această cifră reprezintă numai 27,1 procente din media europeană. Având în vedere redresarea treptată înregistrată în UE, speranta consumatorilor români de a avea mai multi bani pentru cumpărături majore în lunile care urmează este si ea în crestere. Cu toate că indicatorul dorintei de cumpărare rămâne în mod clar negativ, la -12,1 puncte, spre sfârsitul anului se înregistra o tendintă clar ascendentă.

În Austria, consumul privat, investitiile si disponibilitatea unor credite noi au devenit cu toate mai dificile ca urmare a eforturilor de consolidare a bugetelor si, într-o oarecare măsură, a nivelului ridicat al datoriei private. Această evolutie se reflectă în mod clar asupra fluctuatiilor puternice ale dorintei de cumpărare din 2013. Situat la 7,8 puncte, indicatorul a fost usor mai coborât în decembrie decât în ianuarie, când se situa la 9,1 puncte. Expertii anticipează însă că dorinta de consum va creste din nou în cursul acestui an, în paralel cu îmbunătătirea economiei.

GfK este una dintre cele mai mari firme de cercetare a pietei din lume, cu circa 13.000 de experti care se străduiesc să dobândească o întelegere cat mai aprofundată a modului în care oamenii trăiesc, gândesc si fac cumpărături, zi de zi, pe peste 100 de piete. GfK inovează constant, utilizând tehnologii de ultimă oră si cele mai inteligente metodologii, pentru a furniza clientilor cea mai bună întelegere a celor mai importanti oameni din lume: proprii lor clienti. În anul 2012, vânzările GfK se ridicau la 1,51 miliarde de euro.