Infractionalitatea economică împotriva companiilor si a altor organizatii continuă să crească în întreaga lume. 37% dintre respondentii editiei 2014 a sondajului PwC Global Economic Crime Survey, în crestere cu 3% fată de 2011, spun că au fost victime ale criminalitătii economice, iar 25% declară că au fost vizati de criminalitatea informatică, pe măsură ce infractorii folosesc tot mai mult tehnologia ca principal vehicul  pentru comiterea infractiunilor.

“Infractionalitatea economică persistă în ciuda eforturilor continue de a o combate. Nici o organizatie, indiferent de mărime, în orice colt al lumii, nu este imună la impactul fraudei si al altor infractiuni economice” a declarat Cornelia Bumbăcea, Partener, Servicii de Consultantă pentru Management, PwC România.

Sondajul PwC la nivel global a constatat că furtul rămâne cea mai comună formă de infractionalitate economică, raportată de 69% dintre cei intervievati. Este urmat de frauda în procedurile de achizitii (29%), coruptie (27%), criminalitate informatică (24%) si frauda contabilă (22%). Alte infractiuni raportate includ spălarea de bani, furtul intelectual sau de date, frauda ipotecară si cea  fiscală.

Pierderile asociate infractiunilor economice sunt dificil de evaluat. La nivel global, 20% dintre victime estimează impactul criminalitătii economice asupra organizatiei lor la peste 1 milion USD; iar 2% dintre victime – reprezentând 30 de organizatii – plasează impactul la mai mult de 100 mil. USD.
 
Pentru prima oară, sondajul din acest an măsoară si frauda în procedurile de achizitii, raportată de aproape 30% dintre respondenti.

Acestia au indicat de asemenea daune colaterale semnificative asociate infractionalitătii economice: scăderea moralului angajatilor (31%), prejudicii aduse reputatiei companiei si efecte negative aduse relatiilor de afaceri (17%). În ciuda consecintelor financiare ale infractiunilor, doar 3% dintre respondenti au spus că frauda a afectat pretul actiunilor.
 
“Chiar mai rău decât impactul financiar al criminalitătii economice este efectul negativ asupra proceselor si procedurilor interne care stau la baza operatiunilor corporatiste. Criminalitatea economică afectează procesele interne, erodează integritatea angajatilor si afectează reputatia companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC România, liderul echipei de investigatii si medierea litigiilor.

Unde are loc infractionalitatea economică?

Infractionalitatea economică este o amenintare omniprezentă si globală.  Criminalitatea economică este predominantă în Africa, unde 50% dintre respondenti s-au declarat ca fiind victime ale acesteia, dar în scădere fată de 59% în 2011. Este urmată de America de Nord (41%), Europa de Est (39%), America Latină si Europa de Vest (35%), Asia-Pacific (32%) si Orientul Mijlociu (21%).

Respondenti din 65 de tări si regiuni au spus că au fost victime ale infractionalitătii economice.  Respondentii sud-africani au raportat cel mai înalt nivel (69%), în crestere de la 60% în anul 2011. Infractiunile sunt în crestere galopantă în Ucraina ( 63%, de la 36%  acum trei ani), Rusia (60% fată de 37% în 2011) si Australia (57% fată de 47% în 2011).

Care sunt cele mai afectate industrii?

După domeniul de activitate, serviciile financiare, comertul cu amănuntul si comunicatiile sunt sectoarele cele mai afectate de criminalitatea economică. Aproape 50% dintre cei intervievati în fiecare industrie au spus că au fost victime. Serviciile financiare sunt victimele unui nivel ridicat de criminalitate informatică si spălare de bani, în timp ce companiile de retail, cele producătoare de bunuri de larg consum si companiile de telecomunicatii au avut cel mai mult de suferit din pricina furturilor. De asemenea, industria hotelieră si administratia publică raportează nivelele cele mai înalte de criminalitate economică (41%).

Cine comite fraudă?

Criminalitatea economică este comisă când se întrunesc trei factori favorizanti: probleme financiare personale, oportunitatea de a comite o infractiune si justificări personale pentru a comite o infractiune.

La nivel global, 24% din infractionalitatea economică este comisă de angajatii din managementul la nivel înalt, 42% de cei din nivelul mediu de conducere, iar 34% de către persoane fără functii de conducere.

Profilul tipic al infractorului este al unui angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educatie superioară care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată. La nivel global, aproape jumătate din numărul fraudelor este comis de angajatii cu 6 sau mai multi ani de experientă, iar o treime de către angajatii cu experientă între 3-5 ani.

“Chiar mai rău decât impactul financiar al criminalitătii economice este efectul negativ asupra proceselor si procedurilor interne care stau la baza operatiunilor corporatiste. Criminalitatea economică dăunează proceselor interne, erodează integritatea angajatilor si afectează reputatia companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC România, liderul echipei de investigatii si medierea litigiilor.

Cum este comisă frauda?

Sondajul global arată că 55% din infractionalitatea economică este descoperită prin intermediul controalelor interne precum raportarea tranzactiilor suspicioase, audit intern sau sistemul de management al riscului de fraudă. Sistemele de avertizare sau insinuările dau în vileag aproximativ un sfert din infractiuni, iar aproape o cincime sunt descoperite prin intermediul investigatiilor organelor de drept, anchete media sau din întâmplare.

Sondajul Global Economic Crime Survey 2014 a fost efectuat pe un esantion de 5,128 respondenti din 95 de tări între august si octombrie 2013. Dintre ei, 50% au fost din top management, 35% au reprezentat companii listate public, iar 54% proveneau din companii cu mai mult de 1,000 de angajati.