Angajatorii, fara apetit pentru pilonul III
Angajatorii, cei pe care administratorii de fonduri de pensii facultative mizau pentru formarea portofoliilor, nu par convinşi de utilitatea acestui instrument de HR.

Pensiile private facultative - Pilonul III - au luat pe nepregătite angajatorii, care încă nu se arată interesaţi de un astfel de instrument de motivare a personalului. În plus, o bună parte dintre angajatorii care au angajati înscrisi la unul dntre fondurile de pensii facultative active pe piată nu si-au însusit prevederile legale, care spun că sunt obligaţi să reţină contribuţiile salariaţilor si să le vireze în conturile indicate de acestia. Pentru majoritatea angajatorilor, anul 2008 va fi unul în care eforturile principale vor fi îndreptate spre supravietuirea companiilor si mai putin pe loializarea angajatilor, din cauza înrăutătirii parametrilor economici - inflatie, deficit bugetar, deficit comercial, curs valutar.

În cazul angajatorilor care nu au inclus în pachetele motivaţionale un produs de pensie facultativă, dar care au salariaţi înscrişi la unul dintre cele şapte fonduri de pe piaţă, aceştia sunt obligaţi să reţină şi să vireze către administratori contribuţiile angajaţilor.

"Ordonanţa de Urgenţă nr. 112/2007, în vigoare deja, dar care în prezent se află în dezbatere la Camera Deputaţilor pentru a putea deveni lege, prevede foarte clar că angajatorii sunt obligaţi să realizeze această operaţiune, de reţinere şi transfer a contribuţiilor la fondurile de pensii facultative. Cei care nu îşi însuşesc prevederile legii care guvernează piaţa pensiilor facultative sunt supuşi sancţiunilor, atât pecuniare cât şi penale", a declarat directorul general al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Cristian Roşu.

Colectarea contribuţiilor de la angajaţii instituţiilor de stat pare că este principala problemă a administratorilor. Directorul general al Allianz-Ţiriac Pensii Private declara că "există numeroase semnale din partea unor clienţi care se plâng că angajatorul nu poate efectua plata către fondul de pensii, invocând lipsa unui modul specializat în aplicaţia soft pentru evidenţierea sumei reţinute şi transferul contribuţiei".

Legea privind pensiile facultative prevede că orice angajat, funcţionar sau persoană care exercită o profesiune liberală poate stabili cuantumul propriei pensii, prin contribuţia la un fond în limita lunară a 15% din salariul brut. Contribuţiile angajaţilor beneficiază de o deducere fiscală de 200 euro pe an din impozitul pe venit. În acelaşi timp, angajatorii care aleg să contribuie alături de salariaţi la unul dintre fondurile de pe piaţă beneficiază de aceeaşi deducere fiscală din impozitul pe profit.

Pensia privată facultativă poate fi folosită ca instrument al politicii de resurse umane, pentru motivarea angajaţilor. Administratorii fondurilor private de pensii facultative speră că, în timp, produsul va fi inclus şi în România în pachetele salariale, care vor deveni din ce în ce mai complexe şi mai atractive. Pe de altă parte, cotizarea alături de angajaţi la un fond de pensie are efect şi asupra imaginii unei companii şi a modului în care este percepută de către salariaţii actuali, dar şi de cei potenţiali. Numeroasele studii realizate de companii de profil au relevat că în rândul angajatorilor persistă o confuzie între produsele de asigurări de viaţă cu capitalizare sau cu componentă investiţională şi produsele de pensii private facultative. Până la startul reformei pensiilor, companiile de asigurări din România au dezvoltat produse care pot fi folosite foarte bine pentru obţinerea unui venit suplimentar la pensie.

Confuzia angajatorilor porneşte de la faptul că aceste produse au fost lansate şi vândute sub denumirea de pensii private. De altfel, în România există companii care oferă angajaţilor, pe lângă asigurări de sănătate, şi asigurări de viaţă cu capitalizare sau componentă investiţională. Un studiu realizat în vara anului trecut de către compania de consultanţă ConsulTeam releva că 17 companii din 21 intervievate au luat în calcul includerea în pachetele salariale a pensiilor facultative, începând cu anul 2008.

Cu toate acestea, numărul participanţilor la sistemul de pensii private facultative este departe de estimările iniţiale cu privire la primul an de funcţionare. În luna martie 2007, preşedintele CSSPP, Mircea Oancea, declara că se aşteaptă ca sistemul să atragă 200.000 de participanţi, în primul an de funcţionare. La finele anului trecut, portofoliul total al celor şapte fonduri depăşea cu puţin 55.000 de clienţi.

Deşi la prima vedere, pensia facultativă poate părea un instrument de fidelizare a angajaţilor, în realitate lucrurile arată putin altfel. Motivul este foarte simplu - contribuţia, atât cea plătită de angajat cât şi partea angajatorului, intră în contul personal al salariatului.

În momentul în care un angajat îşi schimbă locul de muncă, compania pierde partea din contribuţia plătită pentru persoana respectivă. Mai departe, angajatul poate plăti singur întreaga sumă sau poate conveni cu noul angajator participarea acestuia la contribuţie. Pentru companiile care au inclus pensia facultativă în pachetele salariale ar fi mult mai simplu ca, în contractele individuale să includă clauze cu privire la sumele pe care le plătesc alături de angajat, în cazul în care acesta părăseşte compania.

Contribuţiile acumultate în fondurile de pensii facultative sunt proprietatea participantului şi a urmaşului nominalizat al acestuia. Angajaţii sunt încă sceptici cu privire la soluţia economisirii pe termen lung în fonduri, din cauza incertitudinii privind rentabilitatea şi siguranţa sistemului. Pensiile private, atât cele facultative cât şi cele obligatorii, nu au avut parte de campanii reale de informare, astfel încât sintagma fond de pensii este asimilată încă celei de fond de investiţii tip FNI.

Un alt aspect deloc de neglijat este toleranţa scăzută la risc a angajaţilor din România, element care nu poate fi remediat prin prevederile legale, dar care poate fi micşorat prin performanţele investiţionale ale administratorilor. Pe de altă parte, comisioanele şi taxele aferente pensiilor facultative - de admi-nistrare, de depozitare, de tranzacţionare, bancare sau de audit - sunt multe şi complicate, cu impact direct asupra randamentului anual, chiar dacă nu au niveluri mari.

Dana Dobre, revista Financial Director,
partener www.SMARTfinancial.ro