|
| « click pentru a vizualiza toate articolele de la aceasta categorie |
|
|
|
| Adaugat in data de 09-10-2014 |
Cat de des se gandesc romanii la pensie - studiu ING Pensii
Alte stiri la aceasta categorie
„Cât de des se gândesc românii la pensie” este un studiu realizat de ING Pensii în luna iunie 2014, cu obiectivul de a identifica nivelul de informare, întelegere si încredere pe care actualii participanti din Pilonul 2 îl au fată de sistem. Studiul a fost desfăsurat în mediul online, pe un esantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel urban pentru populatia cu vârste între 18 si 45 de ani, care îndeplineste criteriile de eligibilitate legale pentru a detine o pensie administrată privat.
O primă concluzie evidentiată de studiul ING arată faptul că pentru majoritatea românilor, Pilonul 2 este singurul instrument financiar prin intermediul căruia economisesc pentru pensie. Chiar si asa, însă, oamenii nu au o imagine clară asupra sistemului de pensii administrate privat si a beneficiilor pe care le oferă acesta. Astfel, 86% dintre respondenti au declarat că nu economisesc constant pentru pensie prin intermediul altor instrumente financiare, fie pentru că nu reusesc (62%), fie pentru că nici nu si-au propus (23%). În aceste conditii, P2 reprezintă pentru cei mai multi români singura modalitate de economisire cu obiectivul suplimentării veniturilor la momentul retragerii din activitate.
În acelasi timp, însă, nivelul de informare si interes al publicului cu privire la P2 este încă limitat. Unul din trei respondenti (29%) nu stie că are o pensie administrată privat, desi detine un astfel de produs, iar tendinta este si mai accentuată în rândul tinerilor cu vârsta de până la 25 de ani (cu un procent de 38%), arată studiul ING. Întrebati cât de bine consideră că înteleg sistemul de pensii administrate privat, doar doi din trei respondenti au apreciat că sunt suficient de informati (70%). Este interesant de observat faptul că, în rândul celor 30% dintre respondenti care apreciază că nu sunt suficient de informati cu privire la P2, principalele motive care conduc la această situatie tin de faptul că desi au primit informatii, nu le-au înteles (24%), dar mai ales de propria lipsă de interes (57%). Spre exemplu, aproape 20% dintre respondentii care au declarat ca au primit scrisoarea anuală de informare de la administratorul lor în 2014, nu au citit-o.
Si în privinta nivelului de cunoastere a beneficiilor pe care le oferă sistemul de pensii administrate privat există un decalaj important. Astfel, unul din trei participanti la studiul ING Pensii nu stie faptul că fondurile acumulate din contributia la sistem le apartin, sunt colectate în conturi individuale si nu sunt redistribuite actualilor pensionari, 44% nu cunosc exact nivelul procentual al/ procentul contributiei lunare, 44% nu stiu că întreaga sumă acumulată si randamentul realizat de administrator se vor întoarce la ei în viitor sub forma unei pensii suplimentare, iar 38% nu stiu ce sume au acumulat până în prezent în conturile individuale. În acelasi timp, 46% dintre respondenti nu sunt informati cu privire la faptul că suma economisită în contul individual va fi mostenită de familie în situatia în care nu vor mai fi în viată la vârsta pensionării iar peste un sfert nu stiu că au optiunea de a se transfera la un alt fond de pensii administrate privat.
Interesul scăzut al participantilor cu privire la propria pensie privată se poate explica prin prisma unei alte concluzii relevate de studiul ING: în rândul publicului român, există încă o tendintă evidentă de a “externaliza” responsabilitatea atiunilor necesare pentru a obtine la momentul pensiei un venit adecvat propriilor nevoi. Astfel, unul din doi respondenti în studiul ING Pensii apreciază că “altcineva” este principalul responsabil pentru a le asigura veniturile de care vor avea nevoie după momentul pensionării: 37% consideră ca principal responsabil Statul, 11% angajatorul iar 3% familia.
În practică, această atitudine identificată prin studiul ING Pensii se traduce inclusiv prin lipsa de implicare a persoanelor care au dreptul legal de a detine o pensie administrată privat în alegerea informată si deliberată a fondului la care participă. Spre exemplu, la ING Pensii, un sfert dintre cei peste 1,8 milioane de participanti care detin un astfel de produs au fost repartizati aleatoriu de-a lungul timpului. Tendinta este semnificativ mai evidentă în rândul tinerilor, 22% dintre participantii repartizati aleatoriu către fondul administrat de ING Pensii având vârsta cuprinsă între 20 si 25 ani.
“Rezultatele studiului ING Pensii validează o realitate pe care o percepem si în activitatea noastră de zi cu zi: oamenii privesc cu tot mai multă încredere sistemul privat de pensii, considerându-l o solutie reală în fata problemelor cu care se confruntă sistemul public, dar în acelasi timp nu au o imagine bine definită cu privire la modul de functionare al acestuia si la beneficiile pe care le oferă. Vedem, pe de o parte, că există o preocupare clară în rândul publicului cu privire la sustenabilitatea sistemului public de pensii în viitor, 81% dintre respondenti exprimându-si temerea că în momentul în care se vor pensiona nu vor beneficia de pensia de stat din diverse motive. In plus, doar o treime au certitudinea că P1 va mai exista la momentul respectiv. În acest context, peste jumătate se bazează ca Pilonul 2 să îi ajute să îsi mentină nivelul actual de viată si după retragerea din activitate iar circa 70% se asteaptă ca acesta să le influenteze semnificativ veniturile la pensie”, a declarat Raluca tintoiu, director general ING Pensii.
Dincolo de perceptia publicului, studiile realizate de-a lungul timpului confirmă faptul că, pe termen lung, sistemul de pensii administrate privat va influenta în bine viata oricărei persoane. Asa cum se întâmplă peste tot in lume, reducerea si îmbătrânirea populatiei pune si în România o presiune importantă asupra bugetului public de pensii, care trebuie să sustină, cu tot mai putine resurse, un număr tot mai mare de beneficiari.
În 2060 populatia se va reduce în România până la 17,2 milioane de persoane (de la 21,4 în 2010), din care numai jumătate va mai reprezenta populatie activă (54%). În acelasi timp, sub două treimi din populatia activă va mai munci si, ca atare, va contribui la bugetul de stat, sustinând un număr tot mai mare de pensionari. În aceste conditii, rata de înlocuire a venitului prin pensie scade accelerat, pentru ca, în 2032 să ajungă la 24%, de la 36% în prezent.
“Pentru viitorii pensionari, Pilonul 2 are potentialul de a-si aduce contributia la păstrarea stilului de trai din perioada vietii active si după momentul pensionării. Luând în calcul sumele acumulate până acum în contul individual al participantilor, respectiv performantele foarte bune pe care le dovedeste an de an industria, este evident că pensia suplimentară va avea un impact real asupra traiului nostru de la pensie. Se estimează că în 2032, momentul în care va intra în plată primul val semnificativ de participanti din Pilonul 2, acesta va suplimenta cuantumul pensiei de stat cu circa 10 puncte procentuale, reprezentând aproape jumătate din aceasta”, declară Marius Popescu, membru în Consiliul de Administratie ING Pensii..
|
|
|
» Adauga comentariul tau |
Comentarii |
|
|
|
Rodica
Introduceti mesajul .Cele mai sigure locuri de munca! Oferta extrem de serioasa! Asiguram din start contract legal! Deja s-au facut primele plati! Multi oameni s-au convins, e randul dumneavoastra acum! NU este MLM! NU este joc piramidal! Castigurile sunt garantate! Cautam operatori online care vor sa castige cel putin 300 de dolari lunar, cu o munca usoara de 3 ore pe zi! Pentru a va oferi detalii, trimiteti textul "Info" la adresa de email:
lupu.rodica@yahoo.com
..
|
Suman
Thanks So I see there BT Aegon, BCR, some brokers and bunesiss-adviser in the center Pensii private = more money for romanian advertising market, some stupid ads but also some OK ones
|
| « click pentru a vizualiza toate articolele de la aceasta categorie |
|
| Recomanda aceasta pagina |
| Daca considerati acest articol interesant il puteti recomanda unui prieten folosind formularul alaturat. |
|
|
|
|
