|
| « click pentru a vizualiza toate articolele de la aceasta categorie |
|
|
|
| Adaugat in data de 20-10-2014 |
Consumatorii presimt vremuri tulburi pentru economia europeana - concluziile studiului GfK Climatul de Consum Europa
Alte stiri la aceasta categorie
Consumatorii europeni nu sunt la fel de optimisti ca în iunie în ceea ce priveste viitorul. În ultimele trei luni asteptările privind starea economiei au scăzut în aproape toate tările în care este derulat studiul, cu scăderi substantiale în unele zone. Tendinta ascendentă prezentată de asteptările privind veniturile si dorinta de cumpărare pare să fi dispărut si ea în multe tări. Indicele climatului de consum GfK pentru UE (28 tări) se situează în prezent la 4,2 puncte, comparativ cu 9,1 puncte în trimestrul anterior. Acestea sunt rezultatele studiului GfK Climatul de Consum Europa.
Dezvoltarea economică în majoritatea tărilor Uniunii Europene (UE) a fost semnificativ mai mică decât cea anticipată în primăvară de organismele economice si de guverne. În unele tări, performanta economică a început de fapt să scadă din nou. Acest lucru se datorează unor motive foarte diferite.
Germania nu mai este forta motrice a cresterii economice în Europa, economia acesteia scăzând de fapt usor, cu 0,2 procente în trimestrul al doilea. Potrivit expertilor, cresterea va reveni în trimestrul al treilea, rămânând însă relativ slabă. Desi consumatorii germani continuă să facă cumpărături cu plăcere, sectorul orientat către export al economiei a fost afectat de cererea externă slabă. Acest lucru afectează statele UE, însă si natiunile emergente, cum ar fi Brazilia, China si Rusia. În ultimii ani, economiile acestor regiuni au înregistrat o crestere foarte puternică în unele sectoare. Însă, între timp, ratele de crestere au încetinit, înregistrând valori sub 10%. Consumatorii si-au acoperit în mare parte nevoia de bunuri materiale si nu mai consumă la fel de mult ca în trecut.
Două dintre cele mai mari economii din Europa, Franta si Italia, continuă să aibă probleme structurale majore. Nu există până în prezent indicatii că acest lucru se va schimba în lunile care urmează sau că guvernele vor începe să introducă si, mai presus de orice, să aplice cu strictete reforme majore.
Un alt aspect demn de avut în vedere sunt conflictele semnificative care au dominat recent scena internatională. Acestea includ tensiunile si sanctiunile economice dintre Rusia si UE, războiul din Orientul Mijlociu, amenintarea prezentată de Statul Islamic (SI) si tranzitia politică din Turcia. Toate aceste evenimente contribuie la cresterea stării de nesigurantă în rândul consumatorilor. Firmele si băncile s-au abtinut deci de la a face investitii si a acorda împrumuturi. La rândul lui, acest lucru a avut un impact direct asupra performantei economice a diferitelor tări.
Nivelul coborât al inflatiei este si el un factor important. În septembrie, inflatia la nivel european era de 0,3 procente. Este cea mai mică valoare înregistrată în aproape cinci ani. O serie de tări luptă deja împotriva deflatiei, ceea ce înseamnă că preturile de consum sunt în scădere.
Această situatie dificilă este reflectată si în Indicele IFO al mediului de afaceri. În septembrie, acesta a coborât la cea mai mică valoare înregistrată în Germania din aprilie 2013. În multe tări est-europene climatul de afaceri este în prezent mai putin prielnic decât acum zece ani. Pe lângă sanctiunile economice, declaratiile făcute de presedintele rus, Vladimir Putin, afectează si ele economia est-europeană.
Consumatorii europeni împărtăsesc punctul de vedere al firmelor, respectiv că economia nu mai este la fel de stabilă ca la începutul verii. În iunie, indicele climatului de consum GfK pentru toate cele 28 de tări din UE a urcat la 9,1 puncte, cea mai ridicată valoare înregistrată din aprilie 2008. Între timp a coborât cu aproape cinci puncte. În septembrie, indicatorul se situa la numai 4,2 puncte.
Românii asteaptă o crestere economică treptată
În 2013, economia românească a înregistrat o crestere de 3,5 procente. Este putin probabil ca această rată de crestere să continue în 2014. Ca de fiecare dată în perioada campaniilor electorale, consumatorii devin tot mai optimisti, fiind de părere că în următoarele câteva luni vor beneficia de performanta economică în crestere. La -3,7 puncte, asteptările privind starea economiei continuă să fie negative, înregistrând însă o crestere constantă pe parcursul acestui an.
Asteptările privind veniturile au crescut deja cu mult peste media pe termen lung de zero, situându-se la 5,3 puncte. Consumatorii români se asteaptă deci la o usoară crestere a salariilor si tarifelor. În iunie indicatorul a atins o valoare maximă de 6,5 puncte, cea mai ridicată valoare înregistrată din noiembrie 2008.
Aceste evolutii pozitive au favorizat si dorinta de cumpărare. Indicatorul se situa la -6,9 puncte în septembrie, ceea ce marchează o crestere de 7 puncte pe parcursul trimestrului al treilea. Indicatorul a crescut cu circa 14 puncte fată de valoarea de anul trecut.
Rezultatele studiului GfK Climatul de consum Europa au la bază un studiu asupra consumatorilor realizat, la comanda Comisiei Europene, în toate tările Uniunii Europene. Sunt chestionate lunar aproximativ 40.000 de persoane, reprezentând populatia adultă din 28 de tări UE.
Indicatorii GfK ai Climatului de consum Europa au la bază sondaje lunare concentrate asupra atitudinii consumatorilor. Acestea abordează situatia economică generală din diferite tări, si situatia gospodăriilor individuale.
Întrebările din studiul GfK Climatul de consum Europa sunt adresate lunar, în principal în cadrul unui sondaj de tip Omnibus, realizat fie prin interviuri telefonice, fie pe teren.
Din gama lunară alcătuită din 12 întrebări în total, pentru sondajul GfK Climatul de consum Europa sunt selectate cinci întrebări care joacă un rol decisiv în ceea ce priveste climatul de consum.
Cei cinci indicatori selectati - asteptările privind starea economiei, asteptările privind preturile, asteptările privind veniturile, dorinta de cumpărare si înclinatia de a economisi - sunt calculati după cum urmează:
Proportia consumatorilor care au dat un răspuns pozitiv [de ex. situatia financiară a gospodăriei se va îmbunătăti (considerabil)] este scăzută din proportia celor care au dat un răspuns negativ [de ex. situatia financiară a gospodăriei se va înrăutăti (considerabil)].
În continuare, acest total este standardizat folosind metode statistice consacrate si apoi transformat în asa fel încât media pe termen lung a indicatorului să fie 0 puncte, cu un interval teoretic de valori cuprins între +100 si -100 puncte. Însă empiric vorbind, din 1980 au fost, în general, realiste valorile între +60 si -60.
Dacă un indicator este pozitiv, aceasta arată că evaluarea variabilei respective de către consumatori este superioară mediei în cazul unei comparatii pe termen lung si invers pentru valori negative. Standardizarea facilitează compararea indicatorilor diferitelor tări, compensând variatiile din comportamentul de răspuns datorate mentalitătilor diferite, în timp ce tendinta fundamentală a indicatorului rămâne neschimbată..
|
|
|
» Adauga comentariul tau |
Comentarii |
|
|
|
| « click pentru a vizualiza toate articolele de la aceasta categorie |
|
| Recomanda aceasta pagina |
| Daca considerati acest articol interesant il puteti recomanda unui prieten folosind formularul alaturat. |
|
|
|
|
