România poate pierde aproximativ 9 miliarde de euro în următorii 25 de ani, în lipsa unor măsuri ferme care să ducă la gestionarea durabilă şi eficientă a ariilor naturale din Munţii Carpaţi. La baza acestor măsuri stă adoptarea unui cadru legislativ adecvat pentru implementarea unor mecanisme coerente privind plata pentru serviciile ecosistemelor din ariile naturale.
Aceste estimări reprezintă concluziile studiului realizat în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii naturale protejate din Munţii Carpaţi”, finanţat de Fondul Global de Mediu (GEF) şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) România şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, în parteneriat cu WWF. Analiza face pentru prima dată o evaluare comparativă a două sisteme de management al ariilor naturale protejate din Munţii Carpaţi şi demonstrează care este impactul economic al ariilor protejate asupra unor sectoare ale economiei – turism, ape minerale, resurse de apă, agricultură, silvicultură şi vânătoare – pe o perioadă de 25 de ani.
Utilizând date şi cifre de la nivelul a cinci parcuri pilot (Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Munţii Maramureşului, Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Naţional Retezat şi Parcul Naţional Vânători-Neamţ), studiul arată că ariile naturale protejate reprezintă un bun economic important şi productiv, care asigură un flux intens de produse şi servicii valoroase din punct de vedere economic, care, prin aplicarea unui sistem de management sustenabil (SEM – Sustainable Ecosystem Management), pot genera resurse importante pentru dezvoltarea economică. Pe de altă parte, continuarea actualului sistem de gestionare a ariilor naturale protejate (BAU – Business as Usual) va duce la declinul iremediabil al biodiversităţii biologice şi la pierderea unor beneficii importante pentru economia ţării.
„Evaluarea serviciilor ecosistemelor naturale realizată în cadrul proiectului UNDP-GEF implementat în parteneriat cu Romsilva constituie o premieră în România, făcându-se o estimare a beneficiilor pe care le aduc serviciile ecosistemelor naturale din cinci parcuri naturale și naționale gestionate de Romsilva pe sectoare de activitate economică, folosindu-se două scenarii și anume cel actual, în care ariile protejate sunt subfinanțate, și un scenariu optim în care ariile protejate ar fi gestionate sustenabil și ar avea parte de o finanțare sustenabilă. Aceste estimări reprezintă argumentul economic pe care îl prezentăm factorilor de decizie pentru a se întelege mai bine că sistemul de exploatare a unor resurse naturale finite, fără o investiție corespunzătoare în gestionarea lor durabilă, poate să ducă la beneficii pe termen scurt, însă la degradarea resurselor naturale. Dorim astfel să punem la dispoziția partenerilor noștri din guvern un instrument de lucru util care fundamentează necesitatea dezvoltării unor mecanisme de plată pentru serviciile ecosistemelor naturale, mecanisme propuse în cadrul amendamentelor legislative dezvoltate în cadrul proiectului.
Având în vedere buna colaborare pe care UNDP a avut-o cu reprezentanţii de la nivel guvernamental în implementarea cu succes a programelor privind conservarea biodiversităţii în România, ne exprimăm încrederea că eforturile noastre vor beneficia de sprijinul factorilor de decizie”, a declarat Monica Moldovan, Director de Programe, UNDP România.
Pornind de la concluziile privind contribuţia pe care ecosistemele ariilor naturale protejate o pot avea la dezvoltarea economică şi la bunăstarea umană din România, în cadrul proiectului au fost formulate propuneri legislative care au ca scop stoparea declinului biodiversităţii, implementarea unor măsuri de gestionarea durabilă şi îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a ariilor protejate:
(i) acordarea statutului de „politică publică” pentru domeniul administrării ariilor naturale protejate;
(ii) crearea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate;
(iii) introducerea unei linii bugetare distincte pentru Conservarea biodiversităţii şi administrarea ariilor naturale protejate în cadrul bugetului central al Ministerului Mediului;
(iv) alocarea de resurse financiare pentru finanțarea administrațiilor de parcuri naţionale şi naturale.
În scopul de a transmite impactul economic pozitiv al gestionării durabile a acestor zone protejate, în cadrul proiectului a fost lansată campania de comunicare „Pune preţ pe natură!”, al cărei mesaj principal îl constituie îndemnul de a preţui natura la adevărata ei valoare şi de a contribui la conservarea ei.
Campania va debuta cu o acţiune de direct mailing al cărei target sunt parlamentarii şi membrii Guvernului, cei în măsură să implementeze soluţii pentru diversificarea surselor de finanţare a acestor zone. Tot în cadrul campaniei a fost lansat site-ul www.punepretpenatura.ro, care găzduieşte legislaţia în vigoare privind ariile protejate, dar şi soluţiile care ar putea aduce mai mulţi bani economiei naţionale. .
