Curs Valutar -- lei lei

 




A fost lansat Catalogul Persoanelor Fizice Autorizate click aici pentru detalii

ora exacta

avocat Timisoara avocati

Piese Auto Online

Transport caini si pisici

Reparatii usi

Generator KIPOR

Declaratia 200

Dotari Saloane

Cosuri cadou de la Boutique Cadeaux

Curierat rapid Bucuresti

Tigara Electronica Smokemania

Curs Valutar E-ziare.ro


 
Contact & Despre noi
Politica de confidentialitate
SMART financial - © Smart Press
gazduit de www.simpliq.ro


« click pentru a vizualiza toate articolele de la aceasta categorie
Tipareste acest articol Recomanda acest articol
Adaugat in data de 21-04-2016

WWF si companii din industria tonului solicita reducerea cu 20% a capturilor de ton cu inotatoare galbene

WWF si companii din industria tonului solicita reducerea cu 20% a capturilor de ton cu inotatoare galbene
 Alte stiri la aceasta categorie

38 de întreprinderi-cheie, de la companiile producătoare de ton, la retaileri, se alatură WWF solicitând o mai bună reglementare a pescuitului de ton în Oceanul Indian, înaintea celei de a 20-a reuniuni a Comisiei pentru Tonul din Oceanul Indian (IOTC - Indian Ocean Tuna Commission) ce va avea loc în mai.

În 2012, captura de ton la nivel mondial a atins un record de peste 7 milioane de tone (FAO, 2014). Tonul dungat (Katsuwonus pelamis) a constituit cea mai mare cotă din piata de ton la nivel mondial, reprezentând 58% din captura de ton din 2011, urmat de tonul cu înotătoare galbene (Thunnus albacares) reprezentând aproximativ 27 %. Europa importă mai mult peste si fructe de mare decât orice altă regiune sau tară la nivel global, consumând 24% din productia mondială (EUMOFA, 2014). Uniunea Europeană este principala piată unică de export pentru produsele din ton din Oceanul Indian - 1.2 milioane de tone.

„În România, desi tonul este un bun de larg consum care se găseste în majoritatea magazinelor, stim foarte putine despre această specie. Foarte putini consumatori stiu de unde vine tonul, cât de transparent este procesul, cât de sănătoasă este sursa, câte stocuri au mai râmas, în ce conditii sociale se pescuieste sau cât de sustenabilă este metoda de pescuit. si această lipsă de informare nu există doar în cazul tonului, ci este valabilă când vine vorba de majoritatea speciilor de peste importate”, a declarat Magor Csibi, Director WWF România.

Într-o scrisoare comună, WWF si companiile-cheie nationale si internationale, cer Comisiei să reducă capturile de ton cu înotătoare  galbene cu 20% si să introducă norme de control privind exploatarea pentru a asigura durabilitatea tuturor stocurilor de ton din Oceanul Indian, inclusiv a tonului dungat.



Stocurile de ton din Oceanul Indian ar putea fi epuizate în următorii cinci ani

În conformitate cu cea mai recentă evaluare a stocurilor realizată de IOTC, pescuitul excesiv de ton cu înotătoare galbene s-a răspândit în Oceanul Indian începând cu 2013. Comisia, care este responsabilă pentru conservarea si gestionarea tonului si a altor resurse marine din Oceanul Indian, a declarat că în cazul în care nu se iau măsuri imediate pentru a pune capăt pescuitului excesiv si pentru a reface stocurile, există un risc ridicat de epuizare a stoculrilor în doar cinci ani.

În ciuda avertismentelor repetate din partea Comitetului stiintific al IOTC, care oferă consultantă celor ce activează în sectorul pescuitului, capturile de ton cu înotătoare galbene continuă să crească, cu mult peste limitele recomandate. În plus, după 20 de ani de negocieri, Comisia nu a adoptat încă măsuri eficiente pentru a controla exploatarea stocurilor de ton.

„Industria si comunitătile care se bazează pe un stoc durabil de ton cu înotătoare galbene au motive să fie îngrijorate de predictiile IOTC privind colapsul stocului în viitorul apropiat, deoarece le-ar ameninta traiul", a declarat Wetjens Dimmlich, Indian Ocean Tuna Programme Manager, WWF-Smart Fishing Initiative. „Trebuie luate imediat măsuri pentru refacerea stocurilor de ton cu înotătoare galbene la niveluri sustenabile. Cu sprijinul clar al comunitătii de pescuit ton, WWF speră că IOTC va răspunde la acest apel si va lua măsuri pentru a proteja industria pentru care sunt responsabili”.

Peste si fructe de mare din surse sustenabile

WWF îsi propune să crească gradul de constientizare privind consumul de peste si fructe de mare responsabil în cadrul proiectului Fish Forward, ce se desfăsoară în perioada 2015-2017 în 11 tări din UE, printre care si România. „Ca să crestem gradul de informare pe acest subiect, în cadrul proiectului vom veni atât cu informare continuă despre peste si fructe de mare, cât si cu un ghid pentru consumatorii de peste. Astfel, acestia vor putea afla mai multe despre pestele consumat”, a mai adăugat Csibi.

În primul an de proiect, WWF România a analizat prin studiul Retailer Scorecard 20154 performanta de mediu a principalilor retaileri din tară privind mai multe sectoare-cheie, unul dintre acestea fiind cel de peste si fructe de mare. Concluzia îmbucurătoare a fost că majoritatea retailerilor din România au la raft produse din peste si fructe de mare certificate MSC (Marine Stewardship Council), iar jumătate dintre acestia oferă si produse marcă proprie din peste certificat MSC.

Certificarea MSC reprezintă un standard de mediu recunoscut pe plan international, referitor la pescuitul durabil si administrat corespunzător. Acesta se bazează pe mentinerea unor cantităti suficiente de peste, un mediu marin prosper si un management eficient, care nu implică exploatarea excesivă si respectă standardele sociale pentru oamenii implicati. Astfel, în ceea ce priveste produsele importate, consumatorii din România pot alege produse din peste si fructe de mare sustenabile.

Marine Stewardship Council (MSC) este o organizatie independentă non-profit, fondată de WWF si Unilever în 1997 din preocuparea privind sustenabilitatea produselor din fructe de mare. Standardul MSC este format din trei principii de bază pe care fiecare zonă de pescuit trebuie să demonstreze că le îndeplineste:
- stocuri de peste durabile: pescuitul trebuie să functioneze continuu si să nu permită supraexploatarea resurselor si pescuitul excesiv;
- reducerea impactului asupra mediului: operatiunile de pescuit să fie gestionate responsabil, pentru a mentine structura, productivitatea,
diversitatea ecosistemului care depinde de pescuit.
- gestionarea eficientă: pescuitul trebuie să respecte toate legile locale, nationale si internationale si trebuie să aibă un sistem de management.

Lista completă a companiilor care au semnat scrisoarea comună trimisă Comisiei pentru Tonul din Oceanul Indian: Asda, Bell, Carrefour, Casino, Chancerelle (Connectable), Club Med, Coop (Ch), Coop (UK), Davigel, Delhaize, Direct Seafoods, Fish4Ever, Frinsa, HOFER (ALDI), Iglo, Intermarché, John West, Leclerc, Lovering, Mareblu, Marks and Spencer, Migros, Mercadona, Morrisons, Moshi Moshi, New England Seafood, Palmera, Petit Navire, Picard, Princes, Rio Mare, Sainsburys, Saupiquet, Sodexo, SPAR Austria, Tesco, Thai Union, Waitrose.

.


« click pentru a vizualiza toate articolele de la aceasta categorie
Tipareste acest articol Recomanda acest articol

Recomanda aceasta pagina 
Daca considerati acest articol interesant il puteti recomanda unui prieten folosind formularul alaturat.
 


Newsletter SMARTfinancial


» reset
TVA
+TVA
» arhiva curs valutar