Arhitectii din Bucuresti atrag atentia asupra lipsei de control cu privire la reabilitarea termica a blocurilor
Ordinul Arhitectilor din România, Filiala Teritorială Bucuresti atrage atentia că utilizarea polistirenului în renovarea clădirilor vechi nu este o retetă standard care se poate aplica uniform, existând posibilitatea de a opta si pentru alte solutii. Această practică este contraindicată în cazul clădirilor publice sau a imobilelor vechi cu o valoare arhitectonică deosebită. Un prim efect nefast al programului de reabilitare al blocurilor vechi îl reprezintă „betia cromatică psihedelică”, dar si calitatea îndoielnică a lucrărilor care poate periclita sănătatea imobilelor si a locatarilor.

La sfârsitul anului 2011 OAR Bucuresti a trimis către Ministerul Dezvoltării Durabile si a Turismului (MDRT), către toate primăriile de sector precum si primăriei Capitalei (PMB) o documentatie generoasă ca informatie si argumentare, care cuprindea o serie de solutii alternative, aplicate în Franta, pentru reducerea pierderilor de căldură în blocurile vechi. Acest demers nu a avut deloc efectul scontat.

„Cresterea confortului în locuinte si diminuarea pierderilor de căldură sunt obiective realiste si urgente în conditiile îmbătrânirii fondului construit si a cresterii alarmante a costurilor de întretinere. De aici până la alterarea aspectului original al fatadelor si la betia cromatică s-a mers prea departe cu arbitrarul deciziilor”, declară prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc, Presedintele OAR Bucuresti. „S-a ajuns la o cromatică absolut psihedelică în ceea ce priveste blocurile de locuinte. Avem acum clădiri peste care s-a aplicat o zugrăveală violet, verde de China, albastru ultramarin sau galben pai. Mai mult, sunt cazuri în care primăriile au impus formule unice care contin combinatii de tipul portocaliu cu albastru, impuse prin caietul de sarcini”, adaugă arhitectul Mircea Ochinciuc.

Arhitectii din Bucuresti acuză lipsa de control în ceea ce priveste zugrăvirea blocurilor. „În unele cazuri administratorul Asociatiei de Proprietari este cel care decide culorile si geometria acestor pete si de multe ori gusturile acestora sunt îndoielnice”, precizează reprezentantul OAR Bucuresti.

Dincolo de obiectiile referitoare la coloritul blocurilor reabilitate arhitectii atrag atentia si în ceea ce priveste utilizarea polistirenului, fenomen numit de acestia „polistirenizare”. Arhitectii amintesc că Ungaria si Italia s-au declarat împotriva acestei solutii, preferând solutii alternative aplicate la interior. Polistirenul etansează clădirea, nu mai permite trasferul de vapori, putând produce igrasie si afectând în timp imobilul. În plus, executia necorespunzătoare (fără închidere cu profile metalice) a dus la fenomene de tipul cuib de soareci, sobolani si insecte care au pătruns între sistemul de termoizolare si fatada blocului si care, în timp, vor afecta sănătatea locatarilor. Mai mult, în anumite situatii polistirenul s-a aplicat numai cu adeziv, fără dibluri, cu tehnici improvizate, fapt care ar putea conduce la căderi de tencuială sau de sistem de termoizolare de fatadă periculoase pentru trecători.

„Polistirenul este obtinut din petrol, o resursă epuizabilă, deci nu poate fi vorba în acest caz de dezvoltare durabilă. De asemenea, trebuie amintit faptul că nu se stie cum se va comporta acest produs pe fatade după 15 ani, existând posibilitatea să scadă aderenta plasei de fibră de sticlă sau ca polistirenul să se volatilizeze în timp”, explică arhitectii bucuresteni.

Acest tip de termoizolare nu a fost testat suficient. În acest moment nu există nici o clădire termoizolată astfel si peste care să fi trecut 10 sau 15 ani, pentru a putea vedea cum se comportă în timp.

Potrivit datelor Guvernului din 2011 în perioada 2008-2011 au fost reabilitate 1.667 de blocuri la nivel national. Aceste proiecte au atras investitii de circa 600 de milioane de euro.
Bucurestiul a fost orasul cu cele mai multe blocuri reabilitate în ultimii trei ani, sectorul 2 fiind lider detasat în ceea ce priveste fondurile alocate. La nivel national, în ceea ce priveste numărul de clădiri reabilitate, pe locul doi este Cluj Napoca, urmat de Slatina, Drobeta Turnu Severin si Piatra Neamt. Blocurile reabilitate până acum în Bucuresti reprezintă o treime din totalul pe tară. Pentru următorii trei ani primăriile de sector promit să reabiliteze peste o mie de blocuri.

Ordinul Arhitectilor din România este o organizatie profesionala înfiintata potrivit prevederilor Legii nr. 184/2001 privind exercitarea profesiei de arhitect, cu modificările si completările ulterioare. Prin activitatea membrilor săi, O.A.R. are nobila misiune de a convinge pe orice beneficiar al serviciilor de arhitectura ca acestea reprezintă, în primul rând, un act de cultură de interes public, cu implicatii urbanistice, economice, sociale si ecologice.