Grecia este o chestiune care va rămâne în dezbatere multă vreme, chiar și după asta. Chiar dacă vom asista la o soluție pe termen scurt, trebuie să găsim repede 50-70 de miliarde de dolari pentru a refinanța toată această datorie acumulată în Grecia. Și să nu uităm că Grecia nu pare să fie dispusă să plătească vreun cent din datorie, deci nu pare să avem vreo soluție imediată. Vorbim, practic, de o țară care nu este dornică și pare incapabilă să implemeneteze vreo reformă dar care, pe de altă parte, susține că are nevoie de o reducere a datoriei. Cum poți acorda o reducere a datoriei unei țări care nu vrea să facă nicio reformă politică și practică? Deci avem un joc de-a șoarecele și pisica, joc care ne împiedică să găsim o soluție convenabilă și toată lumea are de pierdut. 
 
Deci, cum se va termina?

Vom avea un obsesiv ”poate”, iar acest ”poate” va rezulta prin organizarea de alegeri, probabil în următoarele patru săptămâni. Cred că, până la urmă, acesta este și planul Syriza – și să nu uităm că chiar dacă vor obține o înțelegere cu UE, vor trebui să o treacă prin parlament, iar parlamentul este clar împotriva oricărei forme de austeritate acum. Avem, așadar, un blocaj care va fi înlocuit de dorința de a avea un referendum în Grecia. Ceea ce am văzut recent în sondaje e că 70-75% din populație dorește să mențină euro. Cred că Syriza va avea mai multe dificultăți în a-i convinge pe greci că, atunci când negociază, se gândesc la bunăstarea țării. Totul a devenit un spectacol: avem mai mult teatru și mai puține discuții despre date macro. 
 
Cât de importantă este Grecia pentru piețe?

Cred că pe termen lung și mediu Grecia are un impact egal cu zero pe piețele financiare și în raport cu veniturile pe asseturi. Desigur, pe termen scurt, impactul e mare, așa cum am văzut în ultimele două săptămâni: 3, 6, 8 și 10 puncte plus – minus pe piața de acțiuni. Deci e limpede că ”banii fierbinți” urmăresc trendul, dar cred că pe termen lung – cum ar fi evoluția PIB-ului – impactul Greciei și al balanței de importuri/exporturi e nesemnificativ pe piața de acțiuni.
 
Steen Jakobsen - Saxo Bank

Steen Jakobsen a fost numit în funcţia de Economist Şef al Saxo Bank în Martie 2011. Dl. Jakobsen s-a întors la bancă după o absenţă de doi ani. În acest timp a fost Chief Investment Officer pentru Limus Capital Partners. Înainte de plecarea sa de la începutul lui 2009, dl. Jakobsen a fost timp de aproape nouă ani Chief Investment Officer la Saxo Bank. Dl. Jakobsen are peste 20 de ani de experienţă în domeniul tranzacţiilor particulare şi investiţiilor alternative. În 1989, după terminarea studiilor de economie la Universitatea din Copenhaga, şi-a început cariera la Citibank N.A. Copenhagen de unde s-a mutat la Hafnia Merchant Bank ca Director, şef al Departamentului de Vânzări şi Opţiuni. În 1992, s-a alăturat Chase Manhattan în London ca VP, Head of Scandinavian Sales, şi apoi la Chase Manhattan Proprietary Trading Group. Între anii 1995-1997 a lucrat ca Trader şi Head of Flow Desk la Swiss Bank Corp., Londra. În 1997 a devenit Global Head of Trading, FX and Options la Christiania (acum Nordea) la New York până când s-a alăturat UBS din New York în 1999 ca Director Executiv la Global Proprietary Trading Group.