Studiul realizat recent de GfK pe tema serviciilor medicale publice si private din România ne arată că există o serie de vulnerabilităti importante ale sistemului public, însotite de un potential semnificativ de crestere la nivelul serviciilor medicale private.
Concluziile arată că majoritatea românilor (93%) sunt asigurati doar ai sistemului public de sănătate. Un procent mult mai mic au fie un abonament la o clinica privată plătit integral sau partial de compania pentru care lucrează (2%), fie o asigurare privată de sănătate (2%). Aproape 4% nu detin niciun fel de asigurare.
Bucurestenii, desi se situează usor sub media natională la capitolul asigurare în sistemul public, stau cel mai bine comparativ cu locuitorii din alte regiuni ale tării atunci când vine vorba despre asigurări medicale private (5%) sau abonament la o clinică privată, costurile fiind acoperite integral de compania la care sunt angajati (3,5%). 2% dintre ei au chiar si partenerii de viată sau copiii inclusi în abonamentul pentru servicii private, ceea ce în restul tării aproape că nu se întâmplă deloc.
Dobrogenii, muntenii si moldovenii stau cel mai prost la capitolul asigurări de sănătate - 13%, respectiv aproape 6% (în cazul muntenilor si al moldovenilor) nu au niciun fel de asigurare, grupa de vârstă cea mai vulnerabilă fiind 18 – 34 ani, cu peste 16 procente de neasigurati.
“Desi sistemul public are puncte nevralgice, în acest moment, doar câteva procente din populatie are abonamente la clinici private. Această diferentă reprezentând nevoi neacoperite în prezent de către sistemul public ne indică faptul că piata serviciilor medicale private are un potential mare de crestere.
Cu atât mai mult cu cât, în România, peste 3 milioane de salariati lucrează în mediul privat”, spune Ana-Maria Drăgănică, Group Account Manager GfK România.
Ce fac românii pentru sănătatea lor?
Principalele obiceiuri sănătoase pe care le au românii sunt mentinerea unei igiene corporale si orale corespunzătoare (57%), o gândire pozitivă si o abordare optimistă a vietii (35%), dar si o alimentatiei bazată cât mai mult pe produse proaspete, naturale (27%).
La polul opus, printre activitătile pe care le practică cel mai putin se regăsesc administrarea de vitamine si suplimentare alimentare – peste jumătate dintre români afirmă că nu obisnuiesc să apeleze la ele. Miscarea sau exercitiile fizice regulate, în aer liber sau la sală, si consumul moderat de alcool si tigări nu se numără nici ele printre activitătile considerate importante pentru un stil de viată sănătos, aproximativ un sfert dintre români plasându-le pe ultimul loc în lista obiceiurilor lor sănătoase.
Studiul a fost realizat de GfK România pe un esantion de 1000 de respondenti din toată tara, cu vârsta de peste 15 ani. Metoda folosită este cea a interviurilor fată în fată.
Prezentă pe piata locală din 1992, GfK România este, de peste 12 ani, institutul numărul 1 de cercetare de piată, cu o cifră de afaceri de 19,2 milioane euro în 2013. Activitătile GfK România sunt structurate în două sectoare, Consumer Choices si Consumer Experiences.
GfK reprezintă sursa de încredere care oferă informatii relevante despre piată si despre consumatori si care ajută companiile să ia decizii inteligente. Peste 13,000 de experti în cercetarea de piată îmbină pasiunea lor cu cei 80 de ani de experientă GfK în stiinta datelor. Aceasta permite GfK să ofere insight-uri globale importante, îmbinate cu expertiza locală, în peste 100 de tări. Prin utilizarea unor tehnologii inovatoare si abilitatea de a lucra cu cifrele, GfK transformă datele din studii în insight-uri actionabile, care să permită clientilor săi să-si îmbunătătească avantajul competitiv si să îmbogătească experientele si alegerile consumatorilor. .