Cum s-a văzut în piată reducerea TVA-ului la produse alimentare si la băuturi non-alcoolice aplicată în iunie anul acesta? În primul rând, conform datelor INSSE, acest lucru s-a tradus într-o inflatie negativă medie a preturilor de -6.8% în perioada iunie - septembrie 2015.
Întrebarea cea mai des regăsită pe buzele jucătorilor din această industrie este “Ce s-a întâmplat cu acesti bani?” Avem mai multe ipoteze:
Românii au avut acelasi comportament de cumpărare, păstrând astfel suma rămasă în portofelul lor
Au cumpărat mai mult
Au cumpărat mai scump
S-au reorientat către alte categorii
Cu ajutorul studiului Panel de Gospodării, GfK România a urmărit modificările din structura cosului de cumpărături.
În concluzie, din suma totală pe care românii ar fi putut să o economisească în urma unor preturi mai mici, 76% a fost reintrodusă în circuitul cumpărăturilor de larg consum.
Mai exact:
Mai mult de jumătate din această sumă a fost directionată către produsele alimentare si băuturile non alcoolice.
17 procente au mers către zona produselor ne-alimentare - produse de îngrijire personală si de îngrijire a casei.
Restul sumei a rămas în buzunarul românilor, fie pentru alte cheltuieli, fie pentru economisire.
Comportamentul de cumpărare a suferit modificări fată de momentul prim al impactului scăderii preturilor. La început, desi tot aproximativ 70% reveneau în FMCG, proportia dintre produsele alimentare si cele ne-alimentare a fost aproximativ egală (iunie – iulie 2015).
Studiul GfK remarcă, în special pentru produsele de îngrijirea personală, tendinta de a cumpăra produse dintr-un segment de pret superior.
Între timp, acest fenomen s-a diminuat, banii revenind în cea mai mare parte către bunurile alimentare.
Studiul are la bază date din Panelul de Gospodării GfK România, fiind analizate 3.000 gospodării, reprezentative la nivel national. .
