|
| « click pentru a vizualiza toate articolele de la aceasta categorie |
|
|
|
| Adaugat in data de 18-12-2013 |
Inovarea si antreprenoriatul: piloni ai competivitatii - studiu FPP
Alte stiri la aceasta categorie
Fundația Post-Privatizare (FPP) lansează studiul Inovarea și antreprenoriatul – piloni ai competivității. Lucrarea își propune să evidențieze impactul major pe care inovarea și antreprenoriatului îl au asupra creșterii competitivității, a locurilor de muncă și bunăstării pe termen lung în societate. Oferind răspunsuri care pot explica evoluția și poziționarea curentă a României în peisajul global al competivității, lucrarea evidențiază punctele slabe, riscurile, precum și oportunitățile ce pot influența evoluția viitoare a firmelor individuale și a economiei naționale.
Imaginea României pe harta mondiala a competitivității este destul de sumbra potrivit rezultatelor ultimelor evaluări comparative, atât în ceea ce privește competitivitatea, cât și inovarea. Cu toate că și-a ameliorat ușor indicele general de competivitate calculat în 2013 față de anul anterior, țara noastră rămâne în eșalonul economiilor puțin competitive la nivel internațional.
„Studiul nostru propune o analiză a situației României, alături de modele de bună practică din spațiul european, cu scopul de a fi un punct de referință comparativ în domeniul competitivății. Momentan, ocupând locul 76 din 148 de țări incluse în indexul competivității globale, ne aflăm în urma unor state precum Croația si Botswana. Poziționarea denotă o economie care nu pune accent pe inovare și pe gradul de sofisticare al afacerilor”, afirmă Péter Barta, CEO FPP.
România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul inovare
Competitivitatea economiei românești se sprijină, din păcate, mai mult pe o piață largă de consumatori (locul 46 din lume) și un mediu macroeconomic destul de favorabil (locul 47 pe plan mondial), în timp ce eficiența producției de bunuri din piață rămâne între cele mai scăzute din lume (locul 117), iar instituțiile statului român sunt, de asemenea, de foarte slabă calitate (locul 114).
Mai mulți factori contribuie la ineficiența pieței și a pieței muncii din România. Între aceștia, instituțiile și infrastructura, nivelul precar al sănătății și educației primare, dar și nivelul nesatisfăcător în inovare și gradul foarte redus de sofisticare a afacerilor. Acestea influențează în mod negativ performanța economică a întreprinderilor românești, chiar dacă ne situăm deasupra mediei mondiale în ceea ce privește cadrul macroeconomic, al disponibilului de tehnologie și al educației superioare.
În același timp, regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia se încadrează între cele mai puțin competitive regiuni din Uniunea Europeană, alături de omoloagele lor din Bulgaria și Grecia.
Deficitul de finanțare al activității de cercetare-dezvoltare, principala cauză a nivelului scăzut de inovare al întreprinderilor românești
La capitolul inovare, România se situează, alături de Bulgaria, Letonia și Polonia, între inovatorii modești ai Europei, cu un grad al performanțelor sub jumătate din media UE, conform Innovation Union Scoreboard.
Deși avem un nivel bun de educație superioară al tinerilor cu vârste între 20-24 de ani și contribuim la exportul de produse medium high technology, finanțarea redusă a activităților de cercetare-dezvoltare publică și privată diminuează drastic nivelul de performanță al inovării în România. Cu toate că țara noastră s-a angajat ca până în 2020 să crească la 2% din PIB procentul cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare-inovare, acesta reprezintă, in prezent, numai 0,48% din PIB, iar în sectorul privat investițiile nu depășesc 0,18% din PIB.
58% dintre români au o atitudine pro-antreprenoriat în pofida tendinței de evitare actuală din țările europene dezvoltate
Fiind inclus în Strategia Europa 2020, antreprenoriatul devine unul din factorii cheie pentru creștere inteligentă, durabilă și incluzivă, cu un rol major în crearea și menținerea locurilor de muncă. În contextul dat, când rata medie a șomajului în rândul tinerilor din Europa este 23,5%, este de dorit ca antreprenoriatul să reprezinte o opțiune de carieră serioasă mai ales pentru tineri.
Dezvoltarea abilităților pentru inovare și antreprenoriat trebuie să stea la baza oricărui sistem național de educație și instruire. De aceea, în multe țări este nevoie de revizuirea sistemică a cadrului național de educație în toate etapele de pregătire.
Instrumentul de evaluare utilizat de Comisia Europeană pentru măsurarea antreprenoriatului relevă că 58% dintre români consideră dezirabilă activitatea pe cont propriu.
Totuși, în ceea ce privește demararea unei activități pe cont propriu în următorii 5 ani, doar trei din zece români consideră fezabilă o asemenea decizie, similar cu media europeană.
Lipsa capitalului și a resurselor pentru demararea unei afaceri, principalele bariere percepute de români
Problema cu care se confruntă 56% dintre respondenți este îngrijorarea în ceea ce privește posibilitatea de a intra în faliment. De asemenea, jumătate dintre respondenții din România susțin că nu dispun de resursele financiare pentru a deveni lucrător pe cont propriu, ceea ce înseamnă foarte mult în contextul european. Jumătate dintre cei care susțin că ar fi nefezabil să înceapă o activitate pe cont propriu invocă drept principal motiv lipsa capitalului și a resurselor necesare, un procent mai mare decât media din EU de 12%.
Alte motive invocate de către români împotriva lansării unei afaceri sunt: lipsa abilităților, absența unei idei de afacere, frica de eșec și de consecințe, precum și teama de birocrație. Factorii care afectează cel mai mult procesele curente care intervin în derularea afacerilor sunt: nivelul taxelor (17,8%), corupția (13,4%), reglementările (11,8%), accesul la finanțare (10,5%) și birocrația (10,2%).
Pentru a atinge eficiența în producția bunurilor și serviciilor și competivitate internațională în contextul globalizării, este nevoie de un alt nivel de exigență în întreprinderi, de standarde înalte de calitate ale produselor si serviciilor, precum și de prezența unor rețele specializate afaceri, furnizoare de servicii calificate pentru firme. Tendința mondială de sofisticare a afacerilor cu orientarea spre produse înalt specializate și producători unici, ca și facilitățile comerțului electronic elimină practic jucătorii necompetitivi, chiar și de pe piața autohtonă. .
|
|
|
» Adauga comentariul tau |
Comentarii |
|
|
|
| « click pentru a vizualiza toate articolele de la aceasta categorie |
|
| Recomanda aceasta pagina |
| Daca considerati acest articol interesant il puteti recomanda unui prieten folosind formularul alaturat. |
|
|
|
|
